Doomscrolling: de ce sunt încă pe telefon?

Dacă ești precum majoritatea oamenilor care accesează frecvent aplicații de social media (Instagram, TikTok), probabil ai experimentat deja doomscrolling-ul: consumul aproape continuu de informație negativă, ambalată în conținut foarte scurt, creat să îți capteze atenția imediat.

Modul în care ne-am adaptat la mediu face ca atenția noastră să fie atrasă mai ușor de lucrurile negative (bias de negativitate). În același timp, mintea are resurse limitate de procesare, iar supraîncărcarea cu informații poate deveni rapid paralizantă.

Ce se întâmplă la nivelul corpului?

Când consumăm constant informații negative, corpul poate intra în stare de alertă. Se activează răspunsul de stres, cresc nivelul de cortizol și ritmul cardiac, iar în timp pot apărea oboseala, tensiunea și dificultatea de a ne relaxa.

Ce se întâmplă la nivel psihologic?

Doomscrolling-ul poate amplifica anxietatea, senzația de lipsă de control și stările de tristețe sau neputință. Pentru că informațiile sunt rapide și fragmentate, creierul nu le procesează în profunzime, iar asta întreține cercul vicios: cu cât ne simțim mai neliniștiți, cu atât căutăm mai multă informație.

Hai să vedem câteva metode practice prin care poți recăpăta controlul:

1. Observă momentul în care începi să pierzi controlul. Întreabă-te: „De ce am intrat pe aplicație?” și „Ce caut de fapt aici?”.
2. Setează limite clare. Folosește un timer sau limitele de timp din telefon.
3. Curăță-ți feed-ul. Evită conținutul care te încarcă negativ și urmărește mai mult conținut util sau neutru.
4. Înlocuiește, nu doar elimina. În loc de scroll, încearcă o activitate scurtă: muzică, plimbare, o conversație.
5. Acceptă că nu trebuie să știi tot. Creierul nu este construit pentru a procesa permanent toate noutățile.

În final, doomscrolling-ul nu este doar despre voință, ci despre felul în care tehnologia și psihologia noastră interacționează. Schimbarea apare prin pași mici, dar constanți.

Referințe

• Güme, Sena. (2024). Doomscrolling: A Review. Psikiyatride Güncel Yaklaşımlar. 16. 595-603. 10.18863/pgy.1416316.
• Li, Yuntong & Qiu, Beichen. (2023). Relationship Between Doom-scrolling and Mental Health under the Influence of Recommendation Algorithms. Lecture Notes in Education Psychology and Public Media. 15. 148-157. 10.54254/2753-7048/15/20231048.
• Sharpe, Alexander & Tyndall, Ian & Poulus, Dylan & Obine, Emmanuel & Sharpe, Benjamin. (2026). The Influence of Doomscrolling on Mental Health: A Scoping Review. Mental Health and Digital Technologies. 10.1108/MHDT-10-2025-0068.
• Wexler, J. R. (2025, September 11). The surprising way doomscrolling rewires your brain. National Geographic. https://www.nationalgeographic.com/health/article/how-news-affects-your-brain-and-body